Cluj-Napoca/Valea Uzului, vineri, 25 octombrie 2019 (MTI) - Constantin Toma, primarul oraşului Dărmăneşti, judeţul Bacău, a oferit vineri distincţii persoanelor care, în data de 6 iunie, ocolind lanţul uman al maghiarilor, au fost primele care au pătruns în cimitirul militar. La fel, i s-a oferit şi acelui preot ortodox care, după ocuparea prin forţă a cimitirului, a sfinţit sola eroilor români.

Cu ocazia Zilei Armatei, aceleaşi organizaţii naţionaliste care, în data de 6 iunie au trecut în marş pe la cimitirele militare din zonă şi au pătruns cu forţa în cimitirul militar din Valea Uzului apărat de maghiari cu un lanţ viu, au organizat vineri o comemorare în Cimitirul militar din Valea Uzului. Comemorarea de vineri s-a limitat exclusiv la Cimitirul militar din Valea Uzului.

Agenţia de ştiri Agerpres a estimat în jur de 600 de participanţi, dintre care mulţi au intrat în cimitir purtând costume tradiţionale populare, steaguri româneşti sau torţe.

Agenţia ungară de presă MTI a aflat de la corespondentul portalului de ştiri Székelyhon.ro aflat la faţa locului, vineri, comemorarea a început cu intonarea imnului iar apoi a continuat cu o slujbă religioasă de pomenire. Au fost citite apoi numele celor 149 de soldaţi români care - după părerea organizatorilor - au fost înmormântaţi în Cimitirul militar din Valea Uzului. După rostirea fiecărui nume, mulţimea a răspuns: "prezent".

În discursul său primarul Constantin Toma a menţionat că administraţia locală pe care o conduce nu a putut să stea impasibilă şi doar să privească la ce s-a întâmplat în ultimii 50 de ani în cimitir. Primarul a considerat că este corect ca în cimitir să fie ridicate cruci simbolice pentru cei care au apărat zona.

Primarul a oferit distincţia "Fii ai Văii Uzului" acelor persoane care, în data de 6 iunie, au fost primele care au pătruns în cimitirul militar, au sfinţit sola românească şi monumentul sub formă de cruce celtică. A primit distincţie şi acel băiat de 14 ani care a intrat primul în cimitir şi care s-a căţărat pe monumentul militarilor maghiari căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mondial, şi a fluturat tricolorul românesc de acolo. A fost decorat şi acel preot ortodox care a oficiat ceremonia de sfinţire.

Primăria Dărmăneşti a delimitat, în aprilie, în mod arbitrar, o solă românească în cimitirul militar din Valea Uzului, situat la graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău. Administrat înainte de Primăria Sânmartin din Ţinutul Secuiesc, cimitirul era considerat de comunitatea locală ca fiind cimitir maghiar. În data de 6 iunie, mii de români au intrat cu forţa în cimitir pentru a participa la sfinţirea după rit ortodox a solei şi a monumentului românesc. Maghiarii au încercat să îi împiedice pe aceştia să între în cimitir formând un lanţ uman.

Într-o sinteză publicată în 12 iunie, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), subordonat Ministerului Apărării Naţionale din România, a clarificat faptul că soldaţii români despre care se credea anterior că se odihnesc în cimitirul militar din Valea Uzului, nu au fost înhumaţi aici, iar potrivit ministerului, în cimitirul situat la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, care este revendicat de ambele părţi, se odihnesc 11 soldaţi români. La sfârşitul lunii iulie, comandantul Institutului şi Muzeului Militar (HM HIM) de la Budapesta, a prezentat, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Băile Tuşnad, documente care atestă faptul că nu toţi soldaţii consideraţi români erau, de fapt, români. Cinci dintre aceştia au servit în armata maghiară, iar un studiu anterior a stabilit că un alt soldat a servit în armata rusă.

kvs – MTI | 25 octombrie 2019